Motivul pentru care a fost eliberat Sorin Oprescu

Sorin Oprescu a fost eliberat din Arestul Capitalei și plasat în arest la domiciliu, pe 29 octombrie, după ce Curtea de Apel București i-a admis cererea de înlocuire a măsurii preventive, dispusă în cazul său în 6 septembrie, în dosarul în care este acuzat de luare de mită, după ce ar fi primit 25.000 de euro.

Judecătoarea Viorica Costiniu de la Curtea de Apel București, cea care a dispus eliberarea lui Sorin Oprescu, arată în motivarea deciziei că după arestarea edilului suspendat al Capitalei procurorii Direcției Naționale Anticorupție au administrat probe, au audiat martori, denunțători, inculpați și au emis ordonanțe și autorizații. Însă, conform magistratului, Tribunalul București, care i-a respins lui Oprescu, pe 21 octombrie, cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv, nu a ținut cont de aceste aspecte.

„Judecătorul Tribunalului a nesocotit aceste probatorii și nu le-a evaluat ca „elemente noi” pentru că în declarațiile date nu s-a făcut referire la vreo implicare a inculpatului Oprescu Sorin Mircea în activitatea infracțională la care s-au oferit cei audiați”, se arată în motivarea Curții de Apel București.

Conform documentului citat, Tribunalul București a arătat în încheierea din 21 octombrie prin care s-a respins înlocuirea arestului preventiv a lui Oprescu că nu s-a modificat conduita procesuală a primarului suspendat al Capitalei, că rămâne constantă și deci nu poate constitui un argument în favoarea solicitării sale. Pe de altă parte, Curtea de Apel București este de părere că nu i se poate reproșa lui Sorin Oprescu susținerea nevinovăției sale și „nici incrimina că numai recunoscându-și vinovăția, ce trebuie dovedită de parchet ori formulând un denunț, ar da dovadă de modificare a conduitei sale procesuale”.

Judecătorul de drepturi și libertăți subliniază că nici DNA și nici instanța nu i-au imputat edilului suspendat al Capitalei, pe bază de probe, că acesta s-ar sustrage de la urmărirea penală ori că ar împiedica derularea acesteia. De asemenea, magistratul arată că nu rezultă că Sorin Oprescu ar fi influențat o altă persoană cercetată în dosar, făcând astfel referire la o presupusă discuție în care primarul suspendat al Capitalei l-ar fi întrebat pe un alt suspect în cauză, atunci când a ajuns la DNA, pe holul instituției, dacă banii pe care i-a primit erau marcați și i-ar fi dat indicații acestuia, inițial să nu facă declarații, iar apoi să spună un anumit lucru.

„În primul rând, nu rezultă din dosar că „discuția de pe culoarul DNA-ului” ar fi avut loc după momentul aducerii la cunoștința inculpatului Oprescu a învinuirii, moment de la care există interesul oficial, legal, de aflare a adevărului în cauza ce se instrumentează. Este evident că orice activitate a celui în cauză cu o conotație penală poate să fie cuantificată, eventual, ca o pregătire sau săvârșire a unei noi infracțiuni, dar numai atunci când ea este plasată, în timp, ulterior momentului în care i se aduc la cunoștință faptele pentru care este suspectat. În același context este necesar să se dovedească că inculpatul, direct sau prin intermediul altei persoane, întreprinde activități concrete prin care să încerce influențarea unui alt participant la proces, martorilor etc. S-a evidențiat în literatura de specialitate corelată cu practica judiciară, că simpla intenție nu este suficientă pentru a fundamenta o acuzație sau o măsură preventivă. În acest sens, s-a apreciat că trebuie dovedit mai mult decât că inculpatul respectiv a discutat cu un alt inculpat, că s-a interesat de chestiuni referitoare sau în legătură cu audierea de către organele judiciare sau cu privire la ce vor relata la audiere”, se mai arată în documentul citat.

După părerea judecătoarei Viorica Costiniu, „conduita procesuală” a primarului suspendat al Capitalei „în sensul cooperării cu bună-credință cu organele judiciare pentru a afla adevărul privind acuzația ce i se aduce s-a constatat și cu ocazia anchetării” acestuia de procurorii DNA.

Potrivit sursei citate, faptul că Sorin Oprescu are studii superioare, specializări profesionale, situație socio-familială bună nu sunt de natură „să contureze previzibilitatea unei conduite negative a acestuia pe viitor”.

„În același timp, aspectele caracteriale, personale sunt în măsură să permită o conștientizare rezonabilă și responsabilă a situației judiciare în care se află, astfel încât să continue cooperarea cu organele de urmărire penală pentru aflarea adevărului, chiar și în situația în care, la un moment dat, aceste criterii nu au funcționat și l-au adus în postura inculpării pentru o faptă gravă și sever sancționată de lege”, mai arată judecătorul de drepturi și libertăți.

De asemenea, în luarea deciziei magistratul Curții de Apel București a avut în vedere și starea de sănătate a edilului suspendat al Capitalei.

„Analizând contestația, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții reține că, în mod incontestabil, inculpatul suferă de mai multe afecțiuni în diferite stadii de evoluție și gravitate. În urma repetatelor demersuri s-a permis inculpatului să beneficieze de consult al unor medici de specialitate și astfel se află sub control și tratament medical, inclusiv după spitalizarea în condițiile art.240 C. pr. pen.(…) Acest aspect invocat de apărare nu poate fi ignorat, întrucât precaritatea sănătății inculpatului este dovedită cu acte medicale. Este real și faptul că în condițiile date ale locului de detenție, se fac eforturi pentru respectarea necesităților medicale ce-l privesc. Este de subliniat însă că nu doar considerarea stării medicale a inculpatului poate fi luată în seamă și doar prin ea însăși să se justifice o eventuală înlocuire a actualei măsuri preventive”, se precizează în motivarea instanței.

Potrivit documentului citat, nu i se poate imputa lui Sorin Oprescu că până în prezent ar fi împiedicat instrumentarea cauzei sau s-ar fi creat la nivelul societății efecte care să decredibilizeze justiția.

„Pe de altă parte, teza riscului producerii „unei tulburări a ordinii publice” câtă vreme se reduce doar la o susținere a Parchetului, fără o concretizare probatorie, individualizată, nu poate fi apreciat în abstract, în condiții de conjunctură. (…).Probatoriul existent, parcurgerea deja a unor faze procesuale importante, existența temeiurilor inițiale care susțin în continuare presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit fapta ce se reține în sarcina sa, lipsa unor temeiuri noi care să fi intervenit să justifice măsura preventivă actuală sunt elemente care atestă că arestarea preventivă nu mai este necesară pentru înlăturarea unei posibile stări de pericol pentru ordinea publică”, se mai menționează în documentul citat.

Astfel, instanța arată că sunt suficiente motive care să permită înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu.

Procurorii DNA îl acuză pe Sorin Oprescu de luare de mită, susținând că în 5 septembrie, în baza unei înțelegeri prealabile cu șeful Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane (ACCU), Cornel Bogdan Popa, și cu fostul său șofer Cristian Stanca, zis „Grenadă”, a primit de la Popa suma de 25.000 de euro din 60.000 de euro ceruți de cei doi pentru edil, de la SC Green Line Construct SRL, prin Cristina Giorgiana Gogonea, Teodor Gogonea și Octavian Alin Petroi, denunțători în dosar. Firma efectua lucrări la Palatul de la Mogoșoaia, iar Oprescu ar fi validat astfel activitatea infracțională a lui Popa și l-ar fi menținut în funcție, susțin anchetatorii.

În 26 octombrie, procurorii DNA au anunțat extinderea cercetărilor în cazul primarului suspendat al Capitalei Sorin Oprescu, acesta fiind urmărit penal și pentru spălare de bani, abuz în serviciu și constituire de grup infracțional organizat, fiind pus sechestru pe un imobil și un teren ale edilului și un alt imobil al partenerei de viață a acestuia, până la concurența sumei de peste 3,6 milioane lei.